Toamna Buzoiană

Încă din cele mai vechi epoci, comunităţile locale şi-au organizat activităţile în concordanţă cu succesiunea ciclică a anotimpurilor. După lucrările agricole din timpul primăverii şi ale verii, toamna se culegeau roadele şi se strângea recolta, eveniment consacrat prin celebrări ale comunităţii, cu caracter laic sau religios.

Roadele pământului erau celebrate încă din Antichitate, atunci când sărbătorile grecilor erau centrate în jurul zeiţei Demetra, cea care ocrotea agricultura şi care le dăruia muritorilor recolte îmbelşugate. Romanii aveau şi ei obiceiuri legate de sporul grânelor şi de sănătatea vitelor, acestea fiind asociate cu zeiţa Ceres. Sărbătorile dedicate purtau denumirea de Cerelia şi Vinalia.

Iniţial, cultul recoltelor, sărbătoare care debutează la finalul lunii septembrie şi se desfăşoară pănâ la jumătatea lunii octombrie, părea să predomine în civilizaţiile greacă şi romană, însă unele studii au demontrat că tradiţia ar proveni din regiunile trace. Această realitate pare  a fi confirmată prin faptul că toamna este marcată cu precădere de culesul viilor, una din cele mai străvechi preocupări ale comunităţii locale din partea aceasta a Europei.

Evenimentul a devenit tradiţie, o sărbătoare a pământului şi a ţăranului, care după un an de muncă, se poate mândri cu rodul muncii sale şi poate petrece cu voie bună, ştiindu-şi viitorul asigurat, cel puţin pe perioada iernii următoare.

Acestă manifestare are în centrul preocupărilor punerea în valoare a potenţialului natural, a tradiţiei, a identităţii culturale şi a conexiunii individului cu natura.

Majoritatea popoarelor celebrează ziua recoltei: americanii şi canadienii sărbătoresc anual Ziua Recunoştinţei (Thanksgiving Day), germanii au Erntedank, englezii Harvest Home, polonezii Subotka, ruşii au Dozynki, japonezii serbează recolta de orez prin Koshogatsu, chinezii celebreză Festivalul de la mijlocul toamnei şi Festivalul chinezesc al lunii, indienii au Lohri, Onam sau Pongal, evreii Sukkot, africanii au festivalul Yam şi Homowo, etc.

În perioada comunistă, în România s-a sărbătorit Ziua Recoltei în prima duminică din luna octombrie, eveniment puternic politizat şi cosmetizat din cauza penuriei de produse agro-alimentare.

După 1989, Ziua Recoltei a fost în continuare sărbătorită în unele zone ale ţării, precum Aiud, Braşov, Gherla, Reşiţa, Craiova, Tecuci, Reghin sau Petroşani. Nu s-a mai păstrat o dată fixă, aceasta fiind diferită de la zonă la zonă.

Din cauza fenomenului încălzirii globale şi a ajungerii la maturitate a recoltei de toamnă în timp mai scurt, în România ultimului deceniu, sărbătoarea tinde tot mai mult să fie devansată dinspre mijlocul şi finele lunii octombrie, către a două jumătate a lunii septembrie. Stabilirea perioadei de desfăşurare a târgului Toamna Buzoiană va trebui să ţină cont şi ea de aspectele geo-climatice, atât la ediţia 2018, dar şi pe viitor.

La Buzău, după o pauză de mulţi ani, tradiţia Evenimentului a reînviat în anul 2016, atunci când, în perioada 15-16 octombrie, Primăria Municipiului, Consiliului Judeţean şi Direcţia Agricolă Buzău au organizat a XI-a ediţie a târgului, în Piaţa Daciei, sub denumirea: Toamna Buzoiană. În anul 2017, târgul a avut loc în perioada 4-8 octombrie, în noua locație a târgului Drăgaica. Producătorii locali au oferit spre vânzare: fructe şi legume de sezon, preparate tradiţionale din carne şi lapte, must şi vin din podgoriile buzoiene, miere şi produse apicole, dulciuri de casă, produse meşteşugăreşti şi de artizanat, iar Centrul Cultural Alexandru Marghiloman Buzău şi Centrul Judeţean de Cultură şi Artă Buzău au organizat spectacole folclorice cu artişti locali. S-au amenajat câteva ţarcuri pentru animale, iar copiii s-au putut bucura de o plimbare cu trăsura trasă de cai.

O evoluţie recentă importantă în marcarea rolului esenţial al sectorului agriculturii tradiţionale a avut-o intrarea în vigoare la 11 iulie 2017 a Legii 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti, iniţiativă legislativă aparţinând vicepreşedintelui Comisiei pentru agricultură din Parlamentul României, deputatul PSD Alexandru Stănescu, cu rolul de a “încuraja producţia agricolă naţională pentru consumatorii români, precum şi pentru cei ce deţin spaţii de vânzare (comercianţi), producătorul prezentând de ziua naţională produse proaspete de calitate, direct de la sursă, autohtone, care vor concura cu produsele din import”

ARGUMENTELE CREĂRII UNEI IMAGINI A MĂRCII

TOAMNA BUZOIANĂ  este o denumire de marcă locală nouă, necristalizată încă la nivelul memoriei colective a publicului buzoian. Pentru a deveni atractivă ea trebuie transpusă într-o viziune adaptată epocii, este necesar a fi actualizată.

TOAMNA BUZOIANĂ deţine un potenţial patrimonial cultural şi educational de prim rang, care nu trebuie pierdut, ci asumat şi afirmat cu putere de comunitate, atât în ceea ce priveşte importanţa tradiţiei produselor agricole din zonă, cât şi a brandurilor de top ale judeţului: covrigii de Buzău, Cârnaţii şi pastrama de Pleşcoi, vinul de Pietroasele, etc.

TOAMNA BUZOIANĂ are nevoie să proiecteze imaginea unei platforme comerciale solide, a unei plăci turnante pentru fermieri, comercianţii de produse agricole şi agro-industriale, a industriei de utilaje agricole, o agora a oportunităţilor de afaceri, o vitrină a expozanţilor autohtoni şi un vârf al satisfacţiei consumatorului.

Stoparea asaltului comercial al produselor de import slabe calitativ şi revenirea la sprijinirea producătorilor autohtoni de produse tradiţionale, pentru a-şi putea expune şi vinde mărfurile.

Educarea spiritului comercial al comunităţii, într-un climat prietenos, stimulativ, ferit de subcultură şi lipsă de civilizaţie.

Creşterea atractivităţii manifestării populare, prin îmbinarea caracterului de târg agro-zootehnic şi de sărbătoare a muzicii şi dansului folcloric de calitate.

Nevoia şi oportunitatea modernizării aspectului şi conţinutului cultural şi simbolic al vechii Zile a Recoltei, prin crearea unui mediu dezideologizat, depolitizat, angajat pe coordonatele armonizării valorilor perene le trecutului cu aspiraţiile noilor generaţii.

TOAMNA BUZOIANĂ  îşi propune să devină o marcă derivată, un ecou, o sărbătoare intermediară, “de trecere”, care să întreţină nostalgia marii sărbători buzoiene a Drăgăicii, fără a-şi pierde individualitatea şi obiectivele proprii.

TOAMNA BUZOIANĂ poate deveni un loc propice educării tinerei generaţii şi nu numai, către adevăratele valori, în spiritul cultivării şi păstrării identităţii naţionale.

Refacerea spiritului civic, coagularea intereselor comunităţii, renaşterea mândriei cetăţenilor oraşului de a fi buzoieni, a bucuriei de a împărtăşi un stil de viaţă sănătos şi valori comune, stimularea patriotismului local, a civilităţii şi a acţiunii caritabile într-un spaţiu comun, stimulativ şi prietenos.

TOAMNA BUZOIANĂ poate constitui un prilej excelent de promovare a obiectivelor economice, turistice şi culturale ale municipiului şi ale judeţului Buzău, în plan regional.

Oraşul Buzău are nevoie de continuitate a bunelor practici manageriale, de sprijinul şi de încrederea cetăţenilor privind direcţia, ritmul şi beneficiile schimbării şi de încrederea cetăţenilor privind direcţia, ritmul şi beneficiile schimbării propuse de administraţia publică.

NOI CHIAR LE-AVEM PE TOATE!

613 total views, 3 views today